SALINA CACICA
Salina Cacica este situata la aproximativ 10 km de satul Humoreni,18km de orasul Gura Humorului si 40 km de municipiul Suceava este un obiectiv turistic important din Bucovina.Dupa o munca titanica, in 1791 este deschisa Salina Cacica. Ea este un unicat prin faptul ca galeriile sale sunt sapate manual, fara utilaje. Sunt 8200 galerii, armate cu lemn, in buna stare si astazi, dupa mai mult de 200 de ani. Pentru exploatarea si scoaterea sarii la suprafata nu sunt folosite utilajele si nici vagonetii. Singura cale de acces sunt treptele de lemn.
Obiectivele din interiorul salinei ce pot fii vizitate sunt:
-Capela romano-catolica Sf. Varvara - aflata la capatul scarilor cu 192 de trepte, la 21 metri adancime. Capela a fost construita in anul 1806 la initiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici sa aiba unde se ruga inainte si dupa terminarea lucrului (in localitate nefiind nici o biserica). Initial era captusita cu lemn, acesta fiind indepartat in anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara (asa este denumita de catre catolicii din zona si nu Barbara), patroana minerilor. Capela are tot ce ii trebuie unei bisericute: altar, icoane, candelabru, amvon si balcon pentru cor. Altarul si amvonul au fost sculptate in sare masiva. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m latime si 7 m inaltime. Peretii sunt rectangulari, iar in partea dreapta se afla o icoana reprezentand-o pe Sfanta Varvara, aici adunandu-se zilnic minerii inainte de a cobori in adancurile salinei, pentru a se ruga ca ea sa-i ceara lui Dumnezeu sa-i ocroteasca in timpul muncii lor, precum si dupa ce isi terminau lucrul, pentru a-i multumi. Odata, era celebrata aici zilnic Sfanta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici si ortodocsi. in prezent, la data de 4 decembrie a fiecarui an, de Sf. Varvara, coboara in capela preotii celor 3 confesiuni mai sus-enumerate pentru a celebra un Tedeum, iar copii prezinta un program artistic in costume populare ale celor 3 etnii si in 3 limbi
-Capela ortodoxa - aflata la adancimea de 35 metri, unde se desfasoara Orizontul I. in aceasta zona, galeria sapata direct in sare este mult mai larga si are pe pereti basoreliefuri sculptate in stanca de sare, cu tematica religioasa, opera recenta a unor tineri scultori din zona, unele dupa modele similare de la Salina Wieliczka de langa Cracovia. in partea dreapta a capelei se afla Icoana Sf. Daniil Sihastrul.
-Lacul Sarat - este un lac artificial sapat manual de mineri la o adancime de 35 metri, pe peretii caruia se gasesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri. Lacul este ingradit cu balustrada si iluminat de cateva reflectoare, cu ani inainte aici facandu-se mici plimbari cu ajutorul unei plute.
-Sala de dans denumita si "Sala Ing. Agripa Popescu" (dupa numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, asa cum apare intr-un basorelief in peretele de sare) - aflata la adancimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane si ele sapate in sare. Aici se organizau baluri, intalniri festive, spectacole fiind si primul loc de distractie din zona.
MANASTIEA ARBORE
Manastirea Arbore este sitiata la mai putin de 10 km de satul Humoreni si este una dintre cele mai vechi manastiri din Bucovina.
În anul 1503, Luca Arbore - boier şi "Portar" al Sucevei pe vremea lui Ştefan cel Mare - a înălţat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poartă numele, situată pe valea râului Solca în Bucovina. Din întregul complex, astăzi mai există doar biserica; curtea boierescă a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX-lea. Biserica poartă placa comemorativă dedicată Sf.Ioan Botezătorul.
Din Letopiseţul lui Grigore Ureche: ...în 1523 "în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ştefăniţă Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie". Aşa a sfârşit Luca Arbore, unul din marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnicul de seamă al lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Ştefăniţă Vodă.
Arhitectura
Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidenţiat prin absenţa turlelor. Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, construcţia uimeşte prin marea sa stilizare.
În construcţia ei se observă unele inovaţii arhitectonice şi un echilibru deosebit al proporţiilor. Este construită din cărămidă şi piatră extrasă de la carierele din zonă. Are un plan dreptunghiular la exterior, fără turlă. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcţiei este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu cca. 2,5 metri) legate printr-un arc semicircular şi unirea lor la partea superioară prin arcadă, obţinându-se astfel un spaţiu semi-deschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nişă exterioară de pe faţada vestică constituia, se pare, lăcaşul clopotelor. Intrarea este poziţionată pe partea laterală sudică a construcţiei.
STEJARUL MULTISECULAR DIN ORASUL CAJVANA
În anul 1503, Luca Arbore - boier şi "Portar" al Sucevei pe vremea lui Ştefan cel Mare - a înălţat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poartă numele, situată pe valea râului Solca în Bucovina. Din întregul complex, astăzi mai există doar biserica; curtea boierescă a fost distrusă de un incendiu în secolul al XIX-lea. Biserica poartă placa comemorativă dedicată Sf.Ioan Botezătorul.
Din Letopiseţul lui Grigore Ureche: ...în 1523 "în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ştefăniţă Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie". Aşa a sfârşit Luca Arbore, unul din marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnicul de seamă al lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Ştefăniţă Vodă.
Arhitectura
Mănăstirea este o ctitorie boierească, fapt evidenţiat prin absenţa turlelor. Concepută şi construită într-o formă simplă, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, construcţia uimeşte prin marea sa stilizare.
În construcţia ei se observă unele inovaţii arhitectonice şi un echilibru deosebit al proporţiilor. Este construită din cărămidă şi piatră extrasă de la carierele din zonă. Are un plan dreptunghiular la exterior, fără turlă. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcţiei este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu cca. 2,5 metri) legate printr-un arc semicircular şi unirea lor la partea superioară prin arcadă, obţinându-se astfel un spaţiu semi-deschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nişă exterioară de pe faţada vestică constituia, se pare, lăcaşul clopotelor. Intrarea este poziţionată pe partea laterală sudică a construcţiei.
STEJARUL MULTISECULAR DIN ORASUL CAJVANA
